Un sunet mut. Arcuşul cade pe podea ca un ecou spart. Corzile se rup una câte una, vibrând în lacrimi parfumate. Lumina difuză atinge lemnul dulce. Îţi urmăresc privirea lacomă absorbind fiecare notă ce pulsează taios. Tac rănită. Simt atingerile tale stranii pe trupul meu rece. Mă cuprinzi în mâinile tale ferme. Îmi simţi tremurul şi neliniştea. Trosneşte un scâncet sec de durere. O linişte asurzitoare. Mă înspăimânt şi caut refugiul în bătăile inimii tale. Simt ritmul lor.
Le măsor. Le memorez. Le fredonez. Fiecare sunet. Îl urmăresc într-o stare hipnotică. Mă apasă nebunia pasiunii. Simt cum curge muzica inimii tale în mine. O beau cu o sete nestăpânită. Încet, se strecoară un sunet calm din corzile mele tensionate. Se pierde în vibraţiile aerului. Încă un sunet fugar îmi părăseşte trupul. Încet, firav răsuna amortizând tăcerea. Puţin mai tare un val melodios mă înconjoară. Se strecoară printre degetele tale şi îţi mângâie chipul. Mai tare. Muzica începe să intensifice vibraţia aerului. Şi mai tare. Mai puternic. Tandră, dar intensă. Sunt agitată, cântând precum un ecou după ritmul bătăilor inimii tale, din ce în ce mai departe de tine, din ce în ce mai aproape de duritatea parchetului rece. Disperarea solitudinii. Freamătul extazului pierdut. Teama. Cad privind paşii lăsaţi în urma ta. Aştept întoarcerea ta. Aştept să mă înveţi muzica sufletului tău. Aştept să recit blândeţea iubirii sau duritatea indiferenţei.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu