Despre bărbaţi şi femei

Dacă o pocneşti, se cheamă maltratarea soţiei.
Dacă te pocneşte ea, e autoapărare.

Dacă iei o decizie fără să o întrebi, eşti nesimţit.
Dacă ea ia o decizie fără să te consulte, e femeie emancipată.

Dacă-i ceri să facă ceva ce nu-i place, e dominare masculină.
Daca te roagă ea, îţi face o favoare.

Dacă apreciezi formele unei femei şi lenjeria sumară, eşti pervers.
Dacă nu, esti homo.

Dacă-i oferi flori, urmăreşti ceva.
Dacă nu, eşti fraier.

Dacă eşti mîndru de realizările tale, eşti plin de tine.
Dacă nu, eşti lipsit de ambiţie.

Dacă o doare capul, e obosită.
Dacă te doare pe tine, n-o mai iubeşti.

Dacă vrei să faci dragoste prea des, eşti obsedat.
Dacă nu, ai pe altcineva.

De aceea bărbaţii mor mai repede decat femeile.

Noile statusuri de Yahoo Messenger

MOLDOVA:
Cari dai o beri? (online)
Biau (busy)
Biau di rup la “Mat“ (stepped out)
Suntiem la chioşc… să biem (be right back)
Sunt sub masă/ dupi casă (not at my desk)
Cari dai beep cu secret ai? (on the phone)
Citesc eticheti/ Mă doari capu’ (invisible to everyone)
Comă alcoolică (offline)

POLIŢIENESC:
Raportez (online)
Fac proces verbal (busy)
Trecut la rutieră (stepped out)
Îl bat p-ăsta şi vin (be right back)
Duc plicu’ acasă (not at my desk)
Scuze şefu’, nu ştiam! Gata, l-am iertat… (on the phone)
“La bibliotecă” (invisible to everyone)
Căzut la datorie (offline)

EMO:
True (online)
Mănânc şi plâng (busy)
Prospectez lumea, de pe acoperiş (stepped out)
Cumpăr lame (be right back)
Probez noile insigne (not at my desk)
Nu am chef să vorbesc cu nimeni (on the phone)
Wishful thinking (invisible to everyone)
Cadeeeee! Emo down. (offline)

RURAL:
Pe prispă (online)
Sunt la prăşit lol (busy)
Plecat la oraş (stepped out)
Îmi bat nevasta (be right back)
Ieşit la poartă (not at my desk)
Mi-am luat mobil (on the phone)
Sunt cu vicleşug (invisible to everyone)
Doborât de băutură (offline)

ECUMENIC:
Spovediţi-vă! (online)
Bag mătănii/ Trag clopotul (busy)
După anafură sau înmormântare (stepped out)
Degust împărtăşania (be right back)
La nunţi/botezuri/cumetrii (not at my desk)
Bat toaca, dă buzz! (on the phone)
Îmbrăcat civil (invisible to everyone)
Sunt la mama dracu’ (offline)

MANELIŞTI:
Pe turbosistem (available)
Număr bani (busy)
La Miss Piranda (stepped out)
Întorc caseta şi vin (be right back)
Îmi aştept dedicaţia pe Taraf (not at my desk)
Ascult muzică la telefon (on the phone)
Duşmanii pândeşte (invisible to everyone)
Plâng şi blestem (offline)

Viaţa e o curvă

Şi te fute cum vrea ea. Scuze celor care citesc asta şi sunt sensibili la cuvinte obscene. Deci da, viaţa, târfă îmbrăcată în roz, îţi arată de fiecare dată că nu e cum vrei tu. Te lasă să speri, să visezi, să-ţi faci iluzii, să crezi. Şi când ţi-e lumea mai dragă, îţi demonstrează pentru a mia oară că nu tot ce zboară se mănâncă. Îţi oferă ocazii, oportunităţi, ştie să te întoarcă pe toate părţile, ştie să manipuleze până şi cel mai pesimist om, care vede numai negru în faţa ochilor.

Înveţi să zbori din nou, rănile încep să se vindece încet-încet, şi deodată... bum! Te izbeşti de pământu' numit realitate mai repede şi mult mai rău decât o făcusei până acum. Şi iar ajungi să te întrebi... de ce e aşa? De ce mereu e aşa? De ce mi se întâmplă numai mie? şi multe alte porcării de genu' ăsta. Şi iar te ridici, mai greu, dar totuşi te ridici. Te scuturi de praf, îţi găseşti echilibrul şi mergi mai departe. Până ajungi iar la pământ. Şi iar te ridici. Şi tot aşa. Mereu gândindu-te şi întrebându-te când o să scapi din cercu' ăsta vicios care se învârte... şi se tot învârte... şi se tot învârte... şi te ameţeşte... şi te disperă...

Ce mai ai altceva de făcut? La un moment dat începi să te obişnuieşti. Începi să realizezi că n-ai ce să faci, n-ai unde să fugi, n-ai cum să scapi. Şi omu', optimist cum e, îşi spune: "Lasă, mă, că o să fie bine!" Sau la extrema cealaltă, pesimistul zice: "Ce dracu' frate, decât să o ţin aşa mereu, mai bine renunţ că oricum la fel o să se întâmple... cum s-o dai s-o nimereşti?"

Nebunie de sezon !?

Suntem abia la mijlocul lunii noiembrie, mai exact pe 20. Cel puţin aşa arată calendarul meu, poate şi al vostru, mai mult ca sigur nu şi al celor care au decis să înceapă decorarea centrelor comerciale cu brazi împodobiţi, instalaţii cu sute de mii de luminiţe, precum şi introducerea ofertelor de Crăciun în magazine.

Nu mă înţelegeţi greşit, chiar îmi place Crăciunul, e sărbătoarea mea preferată din tot anul ...dar... parcă e prea de tot. Oameni buni, mai e o lună până la Crăciun, aveaţi tot timpul din lume să exageraţi cu decoraţiunile şi cu ofertele promoţionale. De ce aţi început cu o lună înainte?? Oare credeţi că o să atingeţi pragul de vânzări super-mega exagerate? Poate că da... sau poate că nu... sau poate nu ştiu, la urma urmei cine sunt eu să-mi dau cu părerea la tehnicile de marketing? Nici măcar nu sunt studentă la marketing. În fine...

Nu ştiu ce spuneţi voi, dar mie mi se pare ridicolă toată povestea asta. Şi până pe 25 decembrie, mai mult ca sigur toţi o să fim sătuli de luminiţe, globuleţe, Moş Crăciuni şi brazi împodobiţi. De ce să nu ne bucurăm de această sărbătoare aşa cum se cuvine? Adică atunci când e vremea ei, nu cu o lună înainte. Care mai e farmecu' să vezi la orice pas atâtea decoraţiuni şi să te gândeşti: "Mă, nene, s-a mutat Crăciunu'? Scrie în calendar că va fi mai devreme anu' ăsta? Parcă doar Paştele era sărbătoare 'mutabilă' ..."

Doza de râs

La vârsta de 50 de ani, o femeie primeşte din partea soţului o sticlă cu lapte. Nedumerită, îl întreabă:

- Dar, de ce, dragă, tocmai o sticlă cu lapte?

- Păi, draga mea nevastă, la 20 de ani, erai fermecătoare ...ţi-am adus o floare. La 30 de ani, erai dulce ...ţi-am adus o cutie cu bomboane de ciocolată şi o şampanie. La 40 de ani erai fierbinte… ţi-am adus o pâine caldă. Însă acum, la 50 de ani, te-ai făcut cât o vacă şi ţi-am adus nişte lapte.

Femeia îi dă replica:

- Da, dragul meu, aşa e, la 20 de ani eram eu ca o floare, însă nu tu ai rupt prima petală. Eram eu la 30 de ani ca o şampanie de dulce, însă tu mă agitai, alţii mă sorbeau. La 40 de ani eram eu fierbinte ca o pâine, însă tu lingeai coaja, alţii mâncau miezul. Iar acum la 50 de ani oi fi eu ca o vacă, însă când pleci tu de acasă vin taurii la uşă şi întreabă: “Boul e acasă? “